Grădina casei Capsali, unde s-au aprins dezbaterea intelectuală din Bucureștiul interbelic

Ce alte forme a avut viața socială a asociației în afara conferințelor?

În inima vechiului București, pe o parcelă verde din cartierul Arsenal, se află grădina casei Floriei Capsali și a lui Mac Constantinescu.

Acest spațiu, cunoscut astăzi mai puțin publicului larg, a fost teatrul unor conversații intelectuale intense, considerate a fi cele mai aprinse din capitala românească de la mijlocul secolului XX.

Aici, sub copaci, se desfășura un ritual săptămânal de duminică, asemănător cu celebrul „Speakers Corner” din Londra, unde ideile se ciocneau cu virulență.

Punctul de plecare al acestei dinamici culturale a fost Asociația „Criterion”, înființată în anul 1932. Deși a existat doar pentru o perioadă scurtă de glorie, gruparea a lăsat o amprentă profundă asupra istoriei interbelice.

Structura sa funcționa în jurul a două piloni principali: Aula Fundațiilor Regale și Cafeneaua Corso. Mii de entuziasmi veneau să participe la conferințele dialogate, unde membrii asociației își expuneau punctele de vedere divergente, transformând sala într-un areopag al gândirii critice. Printre personalitățile de seamă ale acestui cerc intelectual se număra și viitorul filozof și mitolog Mircea Eliade, fact menționat de sursa fotografică Arcen.

Viața socială a asociației nu se limita însă la cadrul formal al conferințelor. Duminica, după-amiaza, atmosfera se muta în aer liber, în grădina vastă și primitoare a familiei Capsali. Acolo, sub cerul deschis, se lansau teme de discuție, se scoteau la iveală idei noi și se stingeau scânteie de controverse. Conversațiile, pline de energie, se prelungeau adesea până în orele târziu ale nopții, creând o comunitate solidă de tineri pasionați.

Ulterior, această sesiune de exterior se transfera în interior, la faimosul Café Corso, unde momentele culminante ale seriilor anterioare erau analizate, lăudate sau, uneori, criticate aspru.

Margareta Sterian, participantă la aceste evenimente, a evocat aceste momente în anul 1945, declarând: „Tineri eram și nimic nu nedespărțea încă, pe noi, cei de la «Criterion»”. Această declarație surprinde esența coeziunii inițiale a grupului, dar ascunde și umbra schimbărilor care se apropiau. Semnele crizei ideologice au devenit vizibile destul de devreme, anticipând fracturile majore care urmau să schimbe fața culturii române.

Cum a influențat contextul politic unitatea asociației?

Contextul politic din Europa și din România a influențat inevitabil unitatea asociației. Prezența activistilor cuziști și reacțiile antisemite au ieșit în evidență încă de la prima conferință în care scriitorul Mihail Sebastian a discutat despre actorul Charlie Chaplin.

În acei ani, pe continentul occidental se instaurau regimuri antidemocratice, iar în România, nemulțumirea față de clasa politică tradițională creștea. Mișcarea Legionară a extins influența sa semnificativ între 1927 și 1933, atrăgând în special tineretul. Era o epocă a convingerii generalizate că o revoluție socială majoră era necesară.

Pentru unii, Mulți dintre intelectualii acelei epoci au oscilat între aceste extreme, trecând de la un curent la altul în anii de confuzie. Mircea Eliade, de exemplu, s-a apropiat de Mișcarea Legionară după anul 1935. La două ani distanță, el s-a implicat activ în campania electorală a formațiunii fasciste. În această perioadă, Eliade participa la acțiuni pe teren în satele din județul Ialomița, însoțit de Mihail Polihroniade și Haig Acterian.

Spiritul de prietenie și coeziunea care definiseră inițial grupul „Criterion” s-au disipat treptat. Distanțele ideologice s-au infiltrat chiar și între cei mai apropiați colegi.

În jurnalul său, Mihail Sebastian a înregistrat cu amărăciune tensiunile și derapajele generate de deriva politică a propriei generații.

Istoria asociației rămâne, astfel, un studiu de caz al modului în care legăturile umane pot fi construite prin dialog și deschidere, dar și ale vulnerabilității acestora în fața politicii istorice.

Totul ce a fost edificat în perioada de aur, bazat pe respectul față de celălalt, a fost spulberat de radicalizarea societății, care a evoluat până la forme extreme de violență.