Generația Z pleacă de acasă cu entuziasm, dar rămâne în buzunarul părinților
Generația Z vede mutarea de acasă ca pe o sărbătoare!
Un studiu național realizat de Cult Research pentru BCR scoate la iveală o realitate contraintuitivă: pentru generația Z, mutarea de acasă nu e o criză existențială, ci mai degrabă o celebrare. Datele arată că majoritatea tinerilor abordează această tranziție cu optimism. Concret, 35% dintre respondenți au menționat „entuziasmul” ca sentiment dominant, iar alți 24% au asociat experiența cu „libertatea”. În contrast, emoțiile negative – îngrijorarea, nesiguranța, lipsa încrederii în sine și frica – totalizează doar 40% din Optimismul maschează pregătirea insuficientă
Această atitudine optimistă se reflectă și în modul în care își evaluează pregătirea. 59% dintre tineri afirmă că au fost suficient de pregătiți pentru a se descurca singuri.
Pe de altă parte, 41% recunosc că au avut o pregătire limitată (34%) sau nulă (7%).
Provocările reale ies la iveală abia la prima scadență a chiriei. Gestionarea fluxurilor financiare este, de departe, principalul obstacol, fiind identificat de 46% dintre participanți.
A doua problemă majoră constă în identificarea unei locuințe cu un raport calitate-preț echilibrat, aspect menționat de 21% dintre tineri.
Deși lipsa suportului afectiv din partea familiei este frecvent discutată în spațiul public, aceasta contează pentru doar 16% dintre aceștia, sugerând o maturitate emoțională mai rapidă decât cea materială.
Unde se caută soluțiile financiare? Studiul arată clar că familia rămâne pilonul de susținere. 57% dintre tineri indică părinții ca sursă principală de fonduri pentru mutare. Instituțiile bancare ocupă locul secund, cu o cotă de 20%, urmate de rudele din familia extinsă (14%). Doar 9% se bazează exclusiv pe resurse proprii, precum munca suplimentară sau împrumuturi directe.
Această dependență financiară corelează cu prioritățile declarate ale tinerilor: siguranța financiară (62%) și cea emoțională (60%) domină ierarhia valorilor, depășind cu mult siguranța socială (26%) sau cea fizică (10%).
Situația este nuanțată și pentru cei care încă locuiesc în casa părintească. Deși 53% se consideră pregătiți pentru independență, distribuția este interesantă: o proporție mai mare se autodeclară „foarte bine pregătită” (23%, față de 18% la cei mutați), dar totodată, mai mulți admit că sunt „deloc pregătiți” (14%, față de 7%).
Acest lucru sugerează că nivelul real de pregătire este adesea descoperit abia în practică, nu estimat corect dinainte.
Ce înseamnă cu adevărat „acasă”?
Legătura simbolică cu familia nu se rupe odată cu mutarea.
Pentru 46% dintre tineri, conceptul de „acasă” este ancorat în prezența părinților, ușor depășind definiția bazată pe sentimentul de siguranță (44%). Locuința actuală, chiar dacă este chirie, este considerată „acasă” de doar 9% dintre ei. Totuși, această definiție evoluează în funcție de stilul de viață adoptat.
Dintre cei care au locuit singuri în ultimul an, doar 26% mai asociază termenul cu părinții. La tinerii care locuiesc cu un partener, 41% definesc „acasă” ca locul unde se află partenerul.
Maturizarea este, de obicei, atribuită altor momente-cheie.
Doar 14% dintre tineri identifică mutarea de acasă ca primul eveniment maturizant. Mai frecvent sunt invocate prima relație romantică (24%), intrarea la liceu (23%) și obținerea primului loc de muncă (21%).
Imaginea generală conturată este cea a unei generații care pornește devreme spre independență, cu entuziasm, dar al cărei prim pas este finanțat în mare măsură de familie. Din perspectiva băncilor, cota de 20% care ar recurge la credite sau produse bancare este probabil indicatorul cel mai relevant comercial. Pentru publicul larg, aspectul cel mai semnificativ rămâne discrepanța dintre percepția tinerilor asupra propriei pregătiri și realitatea bugetului lor.
Investigația a fost efectuată de Cult Market Research, la comanda BCR, în perioada începutului anului școlar și universitar 2025-2026.
Eșantionul a inclus 1.610 de tineri, cu vârste cuprinse între 14 și 30 de ani, reprezentând o secțiune națională.
După confirmarea abonamentului, utilizatorii primesc edițiile direct în inbox, urmărind linkurile din email pentru a rămâne la curent.