Franța susține un olandez la conducerea Băncii Centrale Europene

Cine este Agnes Benassy-Quere, viceguvernatoarea Băncii Franței pe lista scurtă a Parisului?

Speculațiile privind viitorul conducerii Băncii Centrale Europene (BCE) capătă o nouă dimensiune, odată cu informația conform căreia Parisul ar fi dispus să sprijine candidatura olandezului Klaas Knot pentru fotoliul de președinte al instituției, urmând să o înlocuiască pe Christine Lagarde. Această mișcare strategică vine însă cu o condiție esențială: postul de economist-șef al BCE, o poziție de o importanță majoră, trebuie să revină unui candidat francez.

Surse familiarizate cu detaliile discuțiilor au confirmat pentru agenția Reuters că această propunere beneficiază de susținerea directă a președintelui Emmanuel Macron.

Totuși, analiștii prevăd o opoziție fermă din partea Berlinului, aspect care ar putea deschide calea unor negocieri politice complexe și de mare amploare între principalele puteri economice și politice din spațiul euro.

Tempo-ul curselor pentru succesie s-a accelerat semnificativ în ultima perioadă, alimentat de zvonurile că atât Lagarde, cât și colegul său din Comitetul executiv, Isabel Schnabel, ar putea opta pentru demisie înainte de expirarea naturală a mandatelor lor, programată pentru finalul anului 2027. O astfel de mișcare ar grăbi restructurarea conducerii BCE.

Este important de reamintit că președintele BCE și ceilalți cinci membri ai Comitetului executiv sunt desemnați prin consens de șefii de stat sau de guvern ai celor 21 de țări din zona monetară comună.

În practică, Germania, Franța și Italia, ca primele trei economii din bloc, exercită o influență permanentă și decisivă în acest proces.

Plecare anticipată a francezei Lagarde și a germanei Schnabel ar forța adoptarea deciziilor majore cu un an înainte de termenul inițial, creând premisele pentru un acord larg care să acopere nu doar aceste două funcții, ci și cea de economist-șef, deținută actualmente de Philip Lane, al cărui mandat se încheie în luna mai. Potrivit planului discutat, Klaas Knot, care a deținut funcția de guvernator al Băncii Centrale Olandeze în intervalul 2011–2025, ar prelua conducerea BCE cu sprijinul clar al Franței.

Sursele, care au solicitat anonimatul dat caracterului confidențial al negocierilor și natura informală a propunerii, subliniază că Knot este perceput de actorii de pe piață ca un pragmatic.

Acesta este considerat o persoană orientată natural către o politică monetară restrictivă, dar dotată cu flexibilitatea necesară pentru a-și adapta strategia în funcție de evoluțiile datelor macroeconomice.

Un oficial francez a caracterizat-l pe Knot drept „un susținător al politicii monetare restrictive, dar într-un mod inteligent”.

Cine este Pablo Hernández de Cos, fostul guvernator al Băncii Spaniei?

În același timp, Pablo Hernández de Cos, fostul guvernator al Băncii Spaniei, este identificat ca principalul rival al lui Knot. De Cos a fost văzut ca un vot crucial în cadrul Consiliului guvernatorilor, organismul responsabil cu stabilirea ratelor dobânzilor.

Dacă de Cos ar fi numit, fiind o personalitate din sudul Europei, ar fi aproape cert că unul dintre statele „frugale” din nordul zonei euro ar prelua funcția de economist-șef, pentru a asigura un echilibru geopolitic.

În schimb, pentru a obține sprijinul pentru Knot, Franța cere pentru sine chiar această poziție de economist-șef, funcție aleasă de președintele BCE dintre membrii Comitetului executiv.

Lista scurtă a Parisului include nume de prim rang: Agnes Benassy-Quere, actuala viceguvernatoare a Băncii Franței; Laurence Boone, fost economist-șef la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ministru adjunct pentru Europa într-un guvern anterior al lui Macron; și Helene Rey, care activează actualmente la Banca pentru Reglementări Internaționale. Selecția oricărei dintre aceste candidate ar ajuta la menținerea unui anumit echilibru de gen în interiorul Consiliului BCE, unde, în prezent, Lagarde și Schnabel sunt singurele femei.

Această manevră diplomatică riscă să provoace o reacție imediată și negativă din partea Berlinului. Deși aranjamentul ar părea să lase Germaniei locul eliberat de Schnabel, inclusiv portofoliul operațiunilor de piață, oficialii germani vizează și ei funcția de economist-șef, considerată a doua poziție ca influență în consiliu.

Contextul este marcat de problemele tot mai acute legate de datoria suverană a Franței, ceea ce determină Parisul să fie mai dornic decât oricând să își asigure un control strict asupra instrumentelor politicii monetare din zona euro.

Germania, având o datorie mai redusă și o abordare economică mai ortodoxă, rămâne precaută în fața oricărei potențiale diluiri a angajamentului BCE față de stabilitatea prețurilor.

Christine Lagarde a exprimat public dorința de a promova integrarea europeană în contextul alegerilor prezidențiale de anul viitor din Franța, unde Marine Le Pen, liderul eurosceptic de dreapta extremă, înregistrează un suport solid în sondaje. O demisie înainte de alegerile din mai i-ar oferi lui Macron un rol decisiv în selectarea succesorului lui Lagarde înainte de sfârșitul propriului mandat prezidențial.

Lagarde nu a negat zvonurile despre o plecare anticipată, limitându-se la afirmația: „Nu o să mă vedeți plecând înainte de 2027.” Presa a asociat-o frecvent cu conducerea Forumului Economic Mondial.

Mandatul actual de opt ani al Lagarde se va încheia oficial la finalul lunii octombrie 2027.