Franța, sub presiunea șomajului: Cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani

Va reuși Macron să redreseze economia franceză în criză?

Economia franceză traversează o perioadă dificilă, marcată de un declin constant al locurilor de muncă.

Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INSEE) și preluate de Le Figaro, rata șomajului a urcat la 8,3% din populația activă.

Această creștere de 0,2 puncte procentuale marchează al șaselea trimestru consecutiv de declin, o situație pe care Franța nu a mai întâlnit-o din toamna anului 2020.

Pentru președintele Emmanuel Macron, aceste cifre reprezintă o lovitură politică dură. Obiectivul său central, asumat încă din 2017, era atingerea ocupării depline a forței de muncă, însă realitatea din teren contrazice flagrant această ambiție. Statisticile oficiale arată că numărul celor care își caută activ un job a crescut cu 62.000 în ultimele trei luni, ajungând la un total de 2,7 milioane de persoane.

În paralel, există un segment de 1,9 milioane de cetățeni care, deși vor să lucreze, nu sunt incluși în statisticile oficiale ale șomajului, fie pentru că nu fac demersuri active, fie pentru că nu sunt disponibili imediat.

De ce sunt tinerii și seniorii cele mai afectate categorii?

Analiza pe grupe de vârstă scoate la iveală vulnerabilități majore.

Tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani sunt cei mai loviți, rata șomajului în rândul lor crescând cu 0,4 puncte procentuale, până la 21,6%.

Nici segmentul 25-49 de ani nu a fost scutit de probleme, deși aici ritmul de creștere este mai ponderat.

Totodată, seniorii trecuți de 50 de ani resimt din plin acest recul, rata șomajului în rândul lor atingând un nivel record, neîntâlnit din primul trimestru al anului 2022.

Experții INSEE atrag însă atenția că tabloul statistic este influențat de schimbările legislative. Implementarea noii legi privind ocuparea forței de muncă, intrată în vigoare în ianuarie 2025, a distorsionat datele brute. Institutul subliniază că aproximativ jumătate din această creștere generală provine din rândul beneficiarilor de ajutor de venit (RSA) și al tinerilor de până în 29 de ani, evidențiind astfel impactul direct al noilor reglementări asupra raportărilor oficiale.