Fostul șef al CJ Brașov, Aristotel Căncescu, eliberat condiționat

De ce nu a intervenit DNA?

Miercuri, 12 august, o veste a zguduit scena publică: Tribunalul Prahova a decis eliberarea condiționată a lui Aristotel Căncescu, fost președinte al Consiliului Județean Brașov. Condamnat în 2022 la 7 ani și 10 luni de închisoare pentru fapte de corupție, Căncescu a părăsit deja Penitenciarul Ploiești, decizia instanței fiind definitivă.

Cererea de eliberare fusese depusă în luna mai.

Un aspect interesant al acestei decizii este absența procurorului anticorupție din procesul de rejudecare. Potrivit motivării Tribunalului Prahova, consultată de HotNews, nu există nicio bază legală pentru prezența procurorului DNA în faza de executare a pedepsei.

Articolul 5 alineatul (3) din Legea nr. 255/2013, cel care ar fi putut sugera o astfel de implicare, nu include eliberarea condiționată printre situațiile în care DNA trebuie să participe.

DNA nu a intervenit, dar de ce?!

Textul de lege menționat de Tribunalul Prahova stipulează că procurorul DNA intervine în „soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri în care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcția Națională Anticorupție, precum și în cele care rămân în competența acestei instituții”. Procurorul de pe lângă Tribunalul Prahova a susținut că parchetul local nu are competența de a formula o plângere împotriva deciziei de eliberare condiționată, iar DNA, la rândul său, nu a avut temei legal să intervină în această fază a procesului.

Cazul Căncescu a readus în atenția publică eficacitatea sistemului de justiție anticorupție din România, mai ales în contextul în care numeroase dosare de corupție continuă să aștepte o soluționare. Organizațiile neguvernamentale au cerut o revizuire a procedurilor de eliberare condiționată, subliniind necesitatea unei supravegheri stricte pentru a preveni eventualele abuzuri.

De asemenea, Ministerul Justiției a anunțat că va monitoriza îndeaproape cazurile similare, pentru a asigura respectarea prevederilor legale și pentru a menține încrederea publică în instituțiile judiciare.