Fetele pierd startul în matematică, nu pentru talent, ci pentru perseverență — explica profesorul Ra

Băieții calculează, fetele citesc?

Diferențele de gen în performanța matematică nu se reduc simplu la o chestiune de talente innate, ci relevă, în mare măsură, un aspect crucial al perseverenței, așa cum subliniază expertul Radu Gologan. Când evaluăm capacitatea unui elev, ne întrebăm adesea dacă o fată care investisește mai mult efort în disciplină demonstrează o deficiență de aptitudini sau o atitudine exemplar de persistență.

La fel, atunci când un băiat oferă primul un Pentru a clarifica aceste nuanțe, trebuie să definim corect ce măsurăm efectiv: notele obținute, scorurile la testările standardizate, volumul de probleme rezolvate sau gradul de autoîncredere.

Amestecând aceste variabile distincte, risăm să etichetăm încrederea unui copil drept „talent”, în timp ce interpretăm frica altuia ca fiind o lipsă a acestuia.

Fraza „băieții excelați în calcule, fetele în literatură” circulă cu ușurință în conversațiile cotidiene, prezentată adesea ca o observație neutră. Totuși, până la ce punct această dichotomie reflectă realitatea abilităților și până unde exprimă simpla proiecție a așteptărilor sociale?

Dezbateri cu Radu Gologan și Manuela Mancaș!

Datele obținute dintr-o competiție care a implicat peste 16.000 de elevi, studiate în paralel cu cercetări privind atitudinea tinerilor față de disciplina respectivă și experiența directă a matematicianului Radu Gologan, indică o imagine mult mai nuanțată.

Performanța academică și sentimentul de competență nu evoluează mereu sincron.

În cadrul dezbaterilor avute cu Radu Gologan, Manuela Mancaș, fondatoarea AHA Moments, și Maria Predoiu, directorul executiv al CampioMATE, accentul s-a pus pe modul în care adulții pot influența pozitiv sau negativ percepția elevilor. Gologan, cunoscut pentru munca sa cu olimpică internaționale și elevi de performanță, desființează mitul conform căruia masculii au o predispoziție naturală superioară pentru matematică. Atenția sa se îndreaptă spre un moment critic: tranziția de la ciclul primar la cel gimnazial.

Experiența sa relevă că, în anii primari, unde copiii sunt încurajați să gândească liber și să exploreze, fetele ating rezultate remarcabile, egale sau chiar superioare celor ale colegilor băieți.

Totuși, la nivelul clasei a V-a, dinamica se transformă: ritmul didactic și modalitatea de participare în clasă suferă modificări semnificative, afectând încrederea fetelor.