Elevii din București caută soluții pentru a merge la școală fără mașina părinților

Elevii au aplicat o metodologie riguroasă, bazată pe observații zilnice!

Aproximativ zece mii de elevi din zona nordică a Capitalei se confruntă în prezent cu o provocare majoră legată de accesibilitatea și siguranța drumului spre școli, din cauza lipsei unei infrastructuri adecquate pentru deplasarea pe jos sau cu bicicleta. Această situație a generat un proiect ambițios, inițiat de organizația non-guvernamentală Time to Play, care a mobilizat studenți din nouă unități de învățământ pentru a investiga și a propune soluții concrete autorităților locale.

Evenimentul central al acestei campanii a fost conferința Urban Future: School Mobility, aflată la cea de-a treia ediție, desfășurată pe data de 8 octombie 2026 la sediul Avenor College.

Scopul fundamental al demersului este de a identifica metode sigure prin care copiii să își poată parcurge traseul zilnic spre școală, reducând dependența de vehiculele private ale părinților și încurajând alternative sustenabile.

Rezultatele cercetării efectuate de tineri au evidențiat un potențial semnificativ de schimbare în comportamentul de deplasare al comunității școlare. Datele colectate în cadrul studiului indică faptul că un procent considerabil de 35% dintre respondenți sunt dispuși să abandoneze călătoria cu mașina în favoarea utilizării bicicletei, condiționat de existența unor piste continue și sigure care să le conecteze locuințele cu unitățile de învățământ.

În plus, încă 30% dintre participanți menționează că ar lua în serios această variantă ecologică dacă infrastructura ar fi optimizată. Aceste procente sugerează o deschidere mare către mobilitatea activ, atâta timp cât condițiile de siguranță sunt îndeplinite.

Organizația Time to Play a subliniat că implementarea unei rețele interconectate de piste pentru biciclette ar avea un impact major asupra traficului local, putând elimina peste 5.000 de autoturisme de pe șosele în orele de vârf ale dimineții.

Mai mult, astfel de facilități ar putea duce la o scădere cu 50% a duratei necesare parcurgerii distanței până la școală, oferind un beneficiu direct atât elevilor, cât și mediului înconjurator.

Metodologia aplicată de elevi a fost una riguroasă, axată pe observarea realității cotidiene. Participanții au analizat în detaliu timpul pierdut în trafic, barierele fizice existente pe trasee, starea infrastructurii destinate cicliștilor și gradul de siguranță pentru pietoni. Lucrarea nu s-a limitat la o simplă enumerare a problemelor, ci a inclus și formularea de propuneri specifice pentru administrarea publică. Dimitrie Iordan, un elev din clasa a XII-a la Avenor College, care a coordonat activitățile conferinței, a explicat că punctul de plecare al investigației a fost frustrarea resimțită de familiile care cheltuie ore întregi în congestionările de trafic.

El a menționat că Deși majoritatea famililor recurg în prezent la mașină, datele strânse demonstrează o voință clară de a adopta bicicleta ca mod principal de transport, odată ce obstacolele fizice vor fi eliminate.

Coordonatorul conferinței a afirmat că intenția este de a transforma aceste statistici în planuri de acțiune practice, care să facă drumul spre școală mai fluid și mai previzibil.

Prezența oficialităților la eveniment a marcat un moment crucial în procesul de advocacy al elevilor. Viceprimarul general al Municipiului București, Stelian Bujduveanu, a participat la dezbatere, alături de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, alături de alți reprezentanți ai administrației locale și experți în domeniul urbanismului și al mobilității.

În timpul discuțiilor, Stelian Bujduveanu a încurajat tinerii să formalizeze o cerere comună către guvernant, invitându-i personal la Primăria Capitalei pentru a negocia implementarea propunerilor cu specialiștii.

El a subliniat importanța vizibilității nevoilor comunitare prin dezbateri publice de acest tip, argumentând că o petiție semnată de 10.000 de copii, care solicită piste de biciclete într-o zonă specifică, creează o presiune inevitabilă asupra administrației.

Viceprimarul a precizat că politicile publice eficiente se construiesc pornind de la cerințe concrete exprimate clar de cetățeni, iar numărul mare de semnaturi conferă greutate solicitării.

Totuși, comunicatul oficial al organizatorilor menționează că, deși invitatul a fost emis, nu există încă un calendar angajat de autorități pentru construirea infrastructurii respective, nici o petiție formală nu fusese depusă la momentul evenimentului.

Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a adresat un mesaj motivațional elevilor, îndemnându-i să nu aștepte maturitatea juridică pentru a influența deciziile care îi afectează. Ea le-a transmis tinerilor să nu accepte pasiv Gheorghiu a împărtășit din experiența sa în societatea civilă, afirmând că schimbările profunde sunt aduse adesea de cei care refuză să accepte status quo-ul absurd, nu neapărat de cei cu putere instituțională.

Proiectul a transformat teoriile civice în practică educațională!

Ea a atras atenția asupra faptului că, deși lipsesc piste și infrastructură, cel mai important element lipsă este masa critică de cetățeni gata să accepte necesitatea schimbării.

Această masă critică, a insistat ea, se formează tocmai prin implicarea activă a elevilor în dezbateri publice.

La finalul alocuțiunii, Oana Gheorghiu i-a sfătuit pe tineri să persiste chiar și în perioadele în care rezultatele par invizibile, reamintindu-le că fiecare efort mic pregătește terenul pentru schimbările majore viitoare și că nimic nu este făcut în zadar.

Dimensiunea educațională a proiectului a fost una aplicativă, menită să transforme teorii civice în practică. Elevii au avut oportunitatea de a identifica o problemă reală din cartierul lor și de a o rezolva prin colaborare, nu doar prin studierea manuală a implicării civice.

În preambulul conferinței, tinerii au cartografiat traseele de acces către școli, au adunat date cantitative și calitative, apoi au structurat soluțiile pentru prezentarea în fața decidenților.

Liceul Avenor College a fost gazda evenimentului și a fost implicat activ în organizarea logistică a conferinței.

Diana Segărceanu, fondatoarea și directorul executiv al instituției, a explicat că rolul școlii moderne este de a oferi elevilor șanse reale de a propune și de a vedea impactul contribuțiilor lor asupra comunității.

Ea a descris întâlnirea ca un exemplu de dialog civic între generații, subliniind faptul că tinerii reprezintă prezentul țării și că vocea lor merită ascultată imediat, nu în viitorul îndepărtat.

Evenimentul s-a deschis cu o componentă practică simbolizantă, în care elevii din școlile partenere au parcurs împreună o rută prin Pădurea Băneasa într-o formă de transport cunoscută drept „walking bus”. Acest termen se referă la o deplasare organizată în grup, pe jos, către școală, simulând o rută comună.

La finalizarea parcurgerii, participanții au marcat pe o hartă comună mijloacele de transport pe care le utilizează habitual pentru a ajunge la cursuri, fie că este vorba de mașină, transport public, bicicletă sau mers pe jos.

Obiectivul acestei activități a fost de a agrega experiențele individuale într-o imagine de ansamblu a problemelor de mobilitate școlară din partea nordică a Bucureștiului, vizualizând astfel bariera infrastructurală.

Rețeaua de parteneri ai inițiativei Urban Future: School Mobility include nouă instituții de învățământ prestigioase, reflectând diversitatea comunității școlare din zonă. Lista completă cuprinde Lycée Français Anna de Noailles, British School of Bucharest, American International School of Bucharest, Avenor College, Cambridge School of Bucharest, Hermann Oberth International School, Little London International Academy, Mark Twain International School și Verita International School Bucharest.

Această colaborare inter-școlară a permis o perspectivă largă asupra problemelor de trafic și accesibilitate.

Primele două ediții ale conferinței au fost găzduite de Lycée Français Anna de Noailles și de American International School of Bucharest, în timp ce ediția din anii 2026 a fost organizată la Avenor College, continuând tradiția de implicare activă a comunității academice în soluționarea problemelor urbane.

Organizația Time to Play își propune prin acest proiect nu doar dezvoltarea de soluții tehnice pentru siguranța copiilor, ci și consolidarea capacității elevilor de a participa la luarea deciziilor care modelează viitorul comunității lor, oferind alternative viabile la deplasarea zilnică exclusiv cu mașina.