DNA confirmă inculparea fostului inspector școlar de Mureș în dosarul fraudei de la Bacalaureat 2023

Trei solicitări, un singur răspuns standard

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a confirmat, printr-o răspuns transmis redacției Edupedu.ro la 29 octombrie 2026, că Sabin Pășcan, fostul inspector școlar general al județului Mureș, deține statutul de inculpat în ancheta deschisă în urma neregulilor descoperite la examenul de Bacalaureat din 2023. Această confirmare survine la mai bine de trei ani după săvârșirea faptelor, iar dosarul se află încă în fază de urmărire penală, alături de încă trei alte persoane acuzate. În cadrul aceluiași dosar, procurorii au finalizat 40 de acorduri de recunoaștere a vinovăției cu alți participanți la schemă. Analiza hotărârilor Tribunalului Mureș, efectuată de Edupedu.ro, relevă că un judecător a respins ca „nesinceră” declarația fostului inspector, prin care acesta susținea că nu a dat curs cererilor de favorizare primite de la persoane „sus-puse”.

Instituția anticorupție nu a oferit explicații detaliate despre motivul pentru care ancheta care îl privește pe fostul șef al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Mureș nu s-a încheiat. La întrebările privind cauzele duratei lungi, numărul de procurori implicați și controlul termenului rezonabil, DNA a răspuns cu o formulă standard: „Informațiile solicitate nu fac obiectul comunicării publice”. Între timp, motivările hotărârilor prin care instanța a validat acordurile de vinovăție ale unor candidați descriu, bazându-se pe declarațiile din dosar, rolul pe care procurorii și alți implicați în fraudă îl atribuie fostului inspector general. Printre elementele cheie menționate se numără bilețele cu numele candidaților, o cerere adresată conducerii unei comisii de examen și suma de 3.000 de euro pe care o rudă profesoară, care supraveghea ea însăși candidați, i-ar fi transmis.

Detalii tehnice ale dosarului și transferul instanței

În răspunsul oficial, DNA specifică că, în ceea ce privește fostul inspector general, „cercetările continuă într-un dosar disjuns în cursul lunii august 2023, acesta având în prezent calitatea de inculpat pentru comiterea faptelor mediatizate prin comunicatul nr. 808/VIII/3 din 03.08.2023”. Dosarul poartă numărul de înregistrare 48/17/P/2023. În cadrul său, au fost încheiate 39 dintre acordurile de recunoaștere a vinovăției. Al 40-lea acord, la care se face referință chiar în comunicatul din august 2023, aparține candidatului care a achitat suma de 3.000 de euro.

La data de 15 septembrie 2025, în urma reorganizării Serviciului Teritorial Târgu Mureș și a transformării acestuia într-un birou teritorial, dosarul a fost preluat de Serviciul Teritorial Cluj. „În dosarul respectiv se efectuează acte de urmărire penală și față de alți trei inculpați”, precizează DNA. De asemenea, se confirmă că, în ceea ce privește fostul inspector general, „nu au fost dispuse măsuri preventive și nici măsuri asiguratorii”. Cu privire la durata procesului, DNA subliniază că legislația nu stabilește „un termen general și fix pentru finalizarea urmăririi penale”, durata fiind condiționată de complexitatea cauzei, de volumul probatoriului de administrat și de dinamismul activităților de anchetă.

În luna februarie a anului 2026, DNA a informat Edupedu.ro că 31 dintre acordurile încheiate fuseseră soluționate definitiv. În răspunsul din octombrie, instituția declară că încă opt acorduri se află pe rolul Tribunalului Mureș sau al instanței de apel, în funcție de situația fiecăruia.

Trei solicitări, un singur răspuns standard

Redacția Edupedu.ro a adresat DNA, în temeiul Legii 544/2001, o serie de întrebări despre stadiul actual al dosarului, formulate în trei rânduri de cereri în acest an. La prima solicitare, trimisă pe 23 ianuarie 2026, DNA a răspuns la 30 ianuarie doar prin menționarea că dosarul „se află în lucru” la Serviciul Teritorial Cluj, fără alte detalii. La a doua solicitare, din 2 februarie, instituția a comunicat la 5 februarie numărul exact al acordurilor de vinovăție: 39, dintre care 31 au fost soluționate definitiv.

În a treia solicitare, Edupedu.ro a formulat 12 întrebări punctuale privind calitatea procesuală a fostului inspector, motivul transferului dosarului, eventuale disjungeri, cauzele duratei, controlul ierarhic, măsurile preventive aplicate, riscul de prescripție și notificarea Ministerului Educației. S-a solicitat ca orice refuz de răspuns să fie motivat separat pentru fiecare întrebare. Răspunsul final, din 29 octombrie, confirmă câteva date noi, dar se încheie, la fel ca cele anterioare, cu aceleași temeiuri legale: articolul 12, alineatul 1, litera e din Legea 544/2001, articolul 285, alineatul 2 din Codul de procedură penală („Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică”) și articolul 66, alineatul 3 din Legea 304/2022.

Ce lipsește din răspunsul oficial

DNA nu a specificat din ce dată exactă Sabin Pășcan deține statutul de inculpat, nici în baza căror încadrări juridice. Răspunsul se referă la calitatea de inculpat pentru „comiterea faptelor mediatizate” în 2023. Totuși, hotărârile Tribunalului Mureș indică că acuzațiile au suferit modificări și extensii în anului 2024. Comunicatul din 3 august 2023 menționa instigare la abuz în serviciu și două infracțiuni de luare de mită.

Judecătorul califică declarația ca „nesinceră”

Potrivit unei ordonanțe a procurorilor din 19 iulie 2024, citată în hotărârile instanței, fostul inspector urma să fie cercetat pentru: patru infracțiuni de trafic de influență și trei infracțiuni de instigare la folosirea de informații nedestinate publicității. Faptele de trafic de influență privesc: suma de 3.000 de euro; un „moment artistic” solicitat în martie 2023 părinților unei eleve transferate; suma de 15.000 de lei pe care tatăl unui candidat declară, într-un denunț, că i-a achitat în trei tranșe; și 8.000 de euro promiși de două candidate, bani care, conform procurorilor, nu au fost efectiv plătiți. Două dintre cele trei instigări vizează vicepreședintele comisiei de Bacalaureat a unui colegiu național și președintele comisiei de la un colegiu agricol. Nu se cunoaște încadrarea juridică actuală, iar este neclar dacă aceste două persoane sunt celelalte două inculpați menționați de DNA.

De asemenea, DNA nu a răspuns la întrebarea privind riscul de prescripție, nici la cea legată de notificarea Ministerului Educației sau a inspectoratului. În acest ultim caz, instituția a precizat doar că legislația nu impune o asemenea obligație legală.

Judecătorul califică declarația ca „nesinceră”

În Sentința penală nr. 61/2026, pronunțată de Tribunalul Mureș la 9 aprilie 2026, într-unul dintre cazurile soluționate prin acord de recunoaștere a vinovăției al unui candidat care și-a stabilit fictiv reședința în județul Mureș și a copiat la proba de Anatomie rezolvările primite în sală, se regăsește un detaliu esențial: Judecătorul citează declarațiile oferite procurorilor de fostul inspector general, identificat în hotărâre ca suspect și șeful IȘJ Mureș la acel moment: În fine, din declaratiile suspectului [...], șeful IȘJ Mureș la acel moment, rezultă existența de cereri de favorizare a unor candidați, inclusiv la alte discipline și în alte centre de examinare ce i-ar fi fost adresate anterior susținerii examenelor, de către persoanesus-puse, cărora însă nu le-ar fi dat curs. Alte două hotărâri din 4 august 2026, în care se redă aceeași declarație a lui Pășcan, o evaluează cu mai multă prudență.

Instanța scrie doar că probele „se coroborează parțial” cu ea, fără a o declara formal nesinceră.

Bilețelul din 21 iunie și supraveghetoarea care a înțeles să „închidă ochii”

Aceeași hotărâre din aprilie reconstituie, pe baza declarațiilor martorilor, modul în care a fost facilitată frauda într-o sală de la un colegiu național din Târgu Mureș: „În privința organizării fraudei la examen în cazul concret, din declarațiile martorului [...] rezultă că, la data de 21.06.2023, inspectorul general [...], cu care avea o relație de amiciție, i-a cerut să ajute niște candidați, dându-i un bilețel cu numele acestora.” Această dată se află la cinci zile înainte de prima probă scrisă. Martorul, membru al conducerii comisiei de examen, a susținut că a aruncat bilețelul. Instanța nu i-a dat crezare, notând: „Mai rezultă că martorul ar fi aruncat bilețelul, fără să dea curs solicitării, baza declarației martorei [...]”. Declarația care l-a contrazis aparține unei profesoare supraveghetoare.

Aceasta a povestit că, înaintea probei de biologie, a fost abordată de o persoană din conducerea comisiei, „care i-a dat un bilețel pe care era menționată sala unde va supraveghea și i-a cerut să își ajute colega”. Ulterior, observând colega în timp ce împărțea ciorne, a înțeles, conform hotărârii, că i se ceruse să „închidă ochii”. Camera de supraveghere din sală a surprins întreaga scenă.

Potrivit procesului-verbal de transcriere a înregistrării video, „la orele 10.33, supraveghetoarea [...], venind dinspre ușa de acces cu niște foi în mână, le-a examinat și a pregătit niște foi de mijloc, pe care i le-a înmânat candidatului inculpat [...], de pe care acesta a început să transcrie”.

Confuzia dintre Anatomie și Biologie

Același dosar conține un episod care stârnește îndoieli în ceea ce privește corectarea lucrărilor. Candidatul era înscris la Anatomie și fiziologie umană, însă a primit și a transcris rezolvările subiectelor de la Biologie vegetală și animală. Două profesoare evaluatoare au declarat că au identificat nepotrivirea tematică și au informat președintele comisiei. Acesta „le-a zis că s-a greșit materia în privința candidatului respectiv, și în consecință martorele au primit și subiectele și baremul la disciplina Biologie animală și vegetală și le-au corectat potrivit baremelor de la biologie, cum li s-a solicitat de persoane din cadrul comisiei de examinare”. Instanța a reținut că, „chiar dacă subiectele au privit o altă probă decât cea la care a susținut examenul, corectarea s-a efectuat cu baremul greșit”.