Directoarea Ionela Neagoe: Un bibliotecar a predat economie fără experiență în domeniu

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării

Criza resursei umane din sistemul de învățământ preuniversitar din România continuă să se agraveze, generând o îngrijorare tot mai mare printre specialiștii din domeniu și conducerea unităților școlare. Cel mai recent exemplu al acestei tendințe negative a fost oferit de Ionela Neagoe, șefa Colegiului Național Gheorghe Lazăr din capitală, care a relatat o situație surprinzătoare petrecută la unitatea condusă de ea. Duminică, 6 septembrie, în cadrul emisiunii InfoEdu difuzate de TVR Info, directorul a explicat că, pentru a acoperi o singură oră de economie, a fost angajat un bibliotecar cu vechime în funcție, care nu avea nicio experiență anterioară în predarea disciplinelor școlare. Astăzi mi-a apărut în fața mea un profesor pentru o oră de economie care nu a predat niciodată până acum, este bibliotecar de mulți ani și a decis singură să înceapă să predea.

Este o situație destul de curioasă și, recunosc, nu este tocmai cea mai bună veste, a afirmat Ionela Neagoe, subliniind faptul că, deși viața este plină de surprize, în educație această abordare nu este ideală.

În timpul interviului, moderatoarea Diana Dumitrașcu a întrebat câte materii rămân neasigurate la nivelul colegiului. Ionela Neagoe a Când i s-a cerut clarificare dacă situația se limitează doar la informatică, aceasta a confirmat că da, dar a menționat că și economia este luată în calcul. „Practic, orele au fost asigurate, dar o doamnă bibliotecară... să mă ierte Dumnezeu, deoarece ar putea fi argumentul că, dacă eu aș fi bibliotecar și m-aș hotărî să predau, ar trebui să îmi fie dată o șansă. Totuși, în contextul actual, nu mi-a transmis încrederea necesară pentru a fi considerată o soluție optimă în educație”, a detaliat directorul.

Această mărturie se înscrie într-un trend mai larg semnalat anterior de liderul Sindicatului Liber al Învățământului (FSLI), Simion Hăncescu, care a emis un avertisment sever privind intrarea României într-o criză profundă a cadrelor didactice în termen apropiat. Acesta a arătat că numărul profesorilor necalificați a înregistrat o creștere de peste 2.000 de persoane, ajungând la un total de 6.300 de cadre. „Am constatat astăzi că numărul profesorilor necalificați a crescut cu peste 2.000. Suntem la 6.300, o situație unică pe plan global, care nu este suficient vizibilă pentru publicul larg”, a susținut Simion Hăncescu în luna august.

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a comentat recent problema deficitului de profesori, recunoscând existența unor discipline acoperite cu forță de muncă externă, inclusiv pensionari sau profesori din alte specializări. El a enumerat, „în ordinea gravității lucrurilor”, chimia, tehnologia informației și informatica, urmate de maistrii instructori și, în final, matematica, drept domenii cu o lipsă acută de personal interesat să predea.

Situația nu este una nouă, ci o problemă cronică. În luna mai, Adina Romanescu, directorul Liceului de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, a alertat autoritățile asupra lipsei resursei umane din unitățile de învățământ. Ea a declarat, pentru Radio România Iași, că este pentru al nu știu câtelea an consecutiv în care orele de Informatică rămân vacante și nu reușesc să ocupe posturile respective.

În septembrie 2025, Daniel David, care deținea atunci portofoliul de ministru al Educației

Datele oficiale susțin aceste îngrijorări. Potrivit raportului anual „Education at a Glance 2024”, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), România înregistrează un deficit semnificativ de profesori calificați în domeniile matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii. Tendința de creștere a posturilor ocupate de personal fără studii corespunzătoare este evidentă în statisticile Ministerului Educației și Cercetării. Dacă în anul școlar 2011-2012 erau 2.852 de norme didactice ocupate de profesori necalificați, în anul școlar 2023-2024 acest număr a urcat la 5.155. Această evoluție reprezintă o creștere de aproximativ 80% în perioada respectivă. Este important de menționat că o normă didactică poate fi deservită de mai mulți profesori suplinitori simultan.

În septembrie 2025, Daniel David, care deținea atunci portofoliul de ministru al Educației, a comentat situația suplinitorilor. El a precizat că „suplinitorii calificați au rămas cam în aceeași zonă”, chiar dacă norma didactică a crescut, în medie, cu două ore. „La suplinitorii necalificați, da, avem mai puțini, dar cred că este un aspect pozitiv faptul că orele au fost mutate spre cei calificați”, a afirmat ministrul.

Anterior, în septembrie 2023, Ligia Deca menționa că existau „peste 3.400 de profesori necalificați pentru disciplina pe care o predau”. Mai târziu, în martie 2024, publicația Edupedu.ro releva că în acel an școlar se înregistra cel mai mare număr de profesori suplinitori din ultimele cinci ani. Concret, erau aproape 44.600 de cadre didactice angajate pe perioadă determinată în anul școlar 2023-2024.

În luna mai 2024, profesoara Nina Vasile a explicat, la emisiunea Destine de la Radio Muscel FM, conotațiile negative ale statutului de cadru didactic suplinitor. „Când auzi termenul de suplinitor, te gândești la cineva care are doar diplomă de liceu, care este subcalificat, care nu știe să predea și nu se descurcă în clasă”, a explicat aceasta. Tot în luna mai 2024, George Purcaru, vicepreședintele FSLI, estima că în sistemul de educație există aproape 7.000 de profesori necalificați, definindu-i ca pe acei educatori care nu dețin studiile necesare postului.

Definiția oficială a cadrelor didactice fără pregătire include profesorii, educatorii și învățătorii care nu posedă studiile corespunzătoare funcției. Conform criteriilor Ministerului Educației, aceștia se încadrează în trei categorii distincte: cei cu studii superioare într-un domeniu diferit de cel al postului ocupat, studenții aflați în procesul de calificare și cei care dețin doar studii medii. Această structură complexă reflectă dificultatea cu care se confruntă sistemul național în asigurarea calității educației prin intermediul personalului didactic.