Depoul Victoria: Insolvența STB ar putea ascunde probleme majore în terenurile cele mai râvnite ale Bucureștiului

Depoul Victoria de pe strada Mexic, 19, devine miza insolvenței STB!

Procedura de insolvență declanșată recent pentru Societatea de Transport București (STB) ridică semne de întrebare semnificative privind gestionarea unor proprietăți imobiliare extrem de valoroase, situate în zonele cu potențial maxim de dezvoltare din Capitală. Deși administrația municipală susține că această măsură judiciară reprezintă singura cale de ieșire din actuala criză financiară a operatorului de transport public, analiștii și asociațiile profesionale indică faptul că situația ar putea masca o oportunitate de restructurare a unui patrimoniu imobiliar considerabil.

În prezent, STB deține în administrare 19 depouri și autobaze amplasate pe terenuri care, prin simpla lor locație, atrag atenția dezvoltatorilor imobiliari.

Contextul juridic actual a fost stabilit pe 8 septembrie 2026, când Tribunalul București a aprobat deschiderea procedurii generale de insolvență pentru STB.

Consecința imediată a acestei decizii este desemnarea unui administrator judiciar provizoriu, care dispune cu termen de 60 de zile pentru a realiza o inventariere detaliată a tuturor bunurilor companiei.

Tradus din limbajul juridic în termeni simpli, aceasta înseamnă că până la începutul lunii noiembrie, va trebui finalizat un document oficial care să specifice exact ce active deține STB.

Printre acestea se numără, în mod evident, terenurile strategice menționate anterior.

Un exemplu emblematic este Depoul Victoria, situat pe strada Mexic, numărul 19, la distanță scurtă de sediul Guvernului.

Acest obiectiv istoric funcționează neîntrerupt de 155 de ani, fiind primul depou de tramvaie din București, inaugurat în 1871, perioadă în care vehiculele erau trase de cai și zona respectivă se afla la periferia aglomerării urbane.

Astăzi, pe măsură ce tramvaiele intră și ies zilnic, piața imobiliară din imediata vecinătate a înregistrat o creștere spectaculoasă, prețul unui metru pătrat ajungând la peste 3.000 de euro.

Depoul persistă în același loc, aparent izolat de dinamica pieței, similar cu un element arhaic care nu se adaptează la schimbările mediului înconjurător.

Suprafața totală ocupată de Depoul Victoria este de 34.748 de metri pătrați, cuprinsă între străzile Mexic și Washington, imediat în spatele Palatului Victoria. Având în vedere cotele de piață din acest sector, estimarea valorii terenului depășește suma de 90 de milioane de euro.

O altă proprietate deosebit de atractivă este Autobaza Floreasca, situată pe strada Donizetti, în intersecția dintre Calea Floreasca și Barbu Văcărescu.

Privatizarea depoului Victoria era deja aproape finalizată!

Cu o suprafață de 19.580 de metri pătrați, această zonă este caracterizată printr-un regim de înălțime redus și o atmosferă boemă, unde metrul pătrat se tranzacționează la cote cuprinse între 2.500 și 3.000 de euro.

Calculul simplu al valorii totale indică o sumă de peste 50 de milioane de euro.

În plus, Autobaza Nordului, care se află în imediata apropiere a Parcului Herăstrău, este evaluată la aproximativ 70 de milioane de euro.

Florin Ivan, președintele Asociației Profesionale a Transportatorilor, subliniază că interesul pentru aceste terenuri nu este unul nou.

De ani de zile, există tentative persistente de a desființa diverse autobaze și depouri pentru a face loc proiectelor rezidențiale, în special în zonele Militari, Titan, Floreasca și Berceni.

Ivan a declarat pentru publicația Gândul că „perla coroanei rămâne terenul Depoului Victoria”.

Istoria recentă a acestui teren demonstrează că procesul de privatizare a fost deja inițiat și aproape finalizat. În iulie 2019, Consiliul General al Municipiului București a adoptat Hotărârea 420/2019, prin care Depoul Victoria transfera din domeniul public al orașului în domeniul privat.

Scopul declarat era includerea acestuia ca aport în natură la capitalul social al STB, concomitent cu relocarea activității de transport către zona Titan. Justificarea oficială se baza pe Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016–2030, care impunea necesitatea relocării, și pe cerința companiei de a genera venituri proprii.

La acea vreme, consilierul general Cătălin Deaconescu a caracterizat public, pe rețelele de socializare, această manevră drept „tunul de sfârșit de mandat”.

În paralel, directorul STB de atunci, Andrei Creci, oferea asigurări contrare, afirmând că „nu se pune problema de vânzare sub nicio formă”, conform citatelor difuzate de agenția Agerpres.

Creci a explicat, în fața colegilor săi, originea proprietății: terenul fusese achiziționat în jurul anului 1871 de Societatea Comunală a Tramvaielor București, antecesorul direct al actualei entități, contra unei sume de trei milioane de lei.

Numele original al locației era Depoul Bonaparte, iar vânzătoarea era chiar Primăria Capitalei.