Debitul Dunării crește la intrarea în țară
Debitul Dunării va continua să crească în această săptămână, conform INHGA!
Debitul Dunării la punctul de intrare în România a înregistrat o creștere semnificativă în primele zile ale ultimei săptămâni din august, având origine în precipitațiile recente care au afectat bazinul superior al fluviului, în special în teritoriul Austriei. Conform observațiilor efectuate de specialiști, nivelul de debit la secțiunea Baziaș a trecut de la 1.300 metri cubi pe secundă – valoare stabilă în ziua de luni – la 1.350 m3/s în marți dimineață, marcând o tendință ascendentă care s-a consolidat în cursul zilei de marți.
Acest lucru a fost confirmat de datele oficiale furnizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), care a subliniat că, deși există această creștere, debitul curent rămâne mult sub normele climatice pentru luna august, fiind de aproape trei ori mai mic decât media multianuală de 3.900 m3/s pentru această perioadă a anului.
Prognozele INHGA indică că tendința de creștere va continua pe parcursul săptămânii, cu o estimare de 1.600 m3/s pentru dimineața zilei de 31 august. Totuși, specialiștilor avertizează că această creștere va fi temporară: după aproximativ două zile de menținere la acest nivel, debitul va începe să scadă din nou, începând cu 1 septembrie, conform celei mai recente analiză hidrologică.
De asemenea, experții au remarcat că timpul necesar pentru ca apele Dunării să percoră distanța de la intrarea în țară până la centrul nuclear de Cernavodă este de aproximativ cinci zile, un factor esențial pentru anticiparea efectelor variațiilor de nivel asupra funcționării instalațiilor energetice.
Situația hidrologică curentă a avut consecințe grave pe sistemul electroenergetic național.
De la 1 august, România a fost pusă în stare de alertă energetică în urma oprii primului reactor al Centralei nucleare de Cernavodă, eveniment survenit pe 28 iulie, cauzat de niveluri critic scăzute ale Dunării.
Datele anterioare arată cât de gravă este situația!
Aceste condiții au dus la reducerea semnificativă a producției de la cele două hidrocentrale poziționate la intrarea în țară, care au funcționat la doar 10-15% din capacitatea lor obișnuită, reprezentând o fractiune mică a generării multianuale.
Centrala nucleară de Cernavodă, în condiții normale, asigură aproximativ un cincimile din producția totală de energie a țării, iar oprirea ei a creat un deficit semnificativ, estimat la circa 700 MW, echivalent cu puterea instalată a unității oprite.
Acest nivel a fost mai mic decât cel din septembrie 2003, când a fost înregistrat ultimul record anterior de 1.474 m3/s.
În același anul, România a trecut și printr-o perioadă de lipsă totală a energiei nucleare, durând pâna pe 13 iulie, cauzată de nivelul extrem de scăzut al apelor în bazinul de aspirație al pompelor de răcire ale condensatoarelor de la turbinele Centralei nucleare, condiție care a împiedicat funcționarea sigură a reactorelor.
În ceea ce privește prognozele pentru nivelul Dunării la Cernavodă, INHGA a anticipat o scădere progresivă a nivelului de la marți până joi, cu o spațiere de minus 253 centimetri fața de nivelul de referință, urmată ulterior de variazioni zilnice minuscule, între minus 1 și plus 2 centimetri. Pe 1 septembrie, nivelul ar trebui să ajungă la minus 249 centimetri, o îmbunătățire ușoară comparativ cu marți.
Totuși, experții au precisat că cand nivelul a ajuns la minus 230 centimetri, al doilea reactor al Centralei nucleare a intrat în procedura de oprire controlată, eveniment verificat pe 13 luglio, motivat exclusiv de condițiile hidrologice desfăvorabile.
Acest lucru a dus la pierderea suplimentară de aproximativ 700 MW de putere instalată, aggravând deficitul energetic național în contextul unei perioade deja marcate de vulnerabilitate sistemului de producție și distribuție a energiei.