Dan Dungaciu desființează zvonurile despre sfârșitul politic al lui Donald Trump

Se repetă istoria în politica americană?

Rezultatul votului din Statele Unite nu marchează, contrar așteptărilor unei părți din presa internațională, ocazia pentru eliminarea lui Donald Trump de la putere.

Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al AUR, a subliniat miercuri că noutatea legată de așa-numita „moarte politică” a fost supradimensionată.

Conform analizei sale, pierderea controlului asupra legislativului de către formațiunea președintelui este un ciclu recurent în viața politică a SUA, iar șeful executivului american păstrează prerogativele constituționale până la expirarea mandatului, în ianuarie 2029.

În analiza sa, Dungaciu amintește că voturile de la jumătatea mandatului au fost, de-a lungul timpului, un moment critic pentru partidele aflate la putere. Deși Donald Trump nu a fost candidat direct, procesul electoral a fost, în viziunea sa, „în primul rând despre el”. Politicianul român a făcut o comparație istorică cu situațiile în care s-au aflat Bill Clinton, George W. Bush, Barack Obama și Joe Biden. În anul 1990, partizanii lui George H. W.

Bush au pierdut opt locuri în Camera Reprezentanților.

Patru ani mai târziu, susținătorii lui Bill Clinton au pierdut 54 de mandate și controlul asupra ambelor Camere, însă în 1998 au reușit să recâștige patru locuri.

În perioada administrației George W. Bush, partizanii acestuia au câștigat opt mandate în 2002, dar au pierdut 30 în 2006 și au pierdut controlul asupra ambelor Camere.

Partizanii lui Barack Obama au pierdut 63 de locuri în 2010 și încă 13 în 2014, în timp ce susținătorii lui Donald Trump au cedat 41 de mandate în 2018. În 2022, partizanii lui Joe Biden au pierdut nouă locuri și controlul asupra Camerei Reprezentanților.

„Există, în America, un soi de regularitate istorică: alegerile de la jumătatea mandatului funcționează frecvent ca un vot de sancționare a administrației în exercițiu”, a afirmat Dungaciu, subliniind că Donald Trump se confruntă cu un fenomen care i-a afectat anterior pe Clinton, George W.

Bush, Obama și Biden.

Deși nu este lipsit de importanță politică, rezultatul a luat forma unui „val albastru”. Consecințele pot fi semnificative pentru capacitatea șefului statului de „a guverna, de a-și promova agenda legislativă și de a pregăti următoarea confruntare prezidențială”.

„Să ne punem centurile de siguranță și să nu divizăm și mai mult și nesăbuit statul român”, a adăugat el.

Devine Trump un președinte fără putere?

Dungaciu a mai specificat că Donald Trump își păstrează mandatul până în ianuarie 2029 și că schimbarea controlului legislativ nu îl poate înlătura automat de la Casa Albă. Totuși, o legislatură dominată de democrați are capacitatea de a „bloca sau modifica proiecte legislative, controla bugetele, desfășura anchete parlamentare și limita numirile care necesită aprobarea Senatului”.

El afirmă, totuși, că Trump păstrează „autoritatea executivă și atribuțiile de politică externă”, în limitele Constituției și ale legislației.

Distincția dintre pierderea sprijinului parlamentar și pierderea capacității de acțiune prezidențială este, prin urmare, esențială.

Ele nu se exclud reciproc, a scris prim-vicepreședintele AUR. Acesta argumentează că Donald Trump nu devine automat, în urma acestui rezultat, un președinte fără influență, cunoscut în politica americană prin expresia lame duck.

Dimpotrivă, confruntarea cu o majoritate democrată i-ar putea permite să revină la imaginea liderului care se prezintă drept adversar al establishmentului de la Washington, susține Dungaciu. Deși Trump se confruntă cu o popularitate redusă (circa 37%), comparația fundamentală este: în raport cu cine?

Congresul este considerabil mai nepopular decât președintele în ochii americanilor (undeva la 10%). Diferența dintre cele două cifre citate este de 27 de puncte procentuale.

Un președinte care pierde majoritatea parlamentară nu devine automat lipsit de influență, mai ales când instituția care urmează să îl controleze este ea însăși foarte nepopulară, a declarat politicianul.

În ceea ce privește impactul asupra României, Dan Dungaciu susține că „schimbarea majorității în Congres nu înseamnă schimbarea administrației americane”. Potrivit reprezentantului AUR, Trump rămâne președinte, iar „Departamentul de Stat, Pentagonul și Consiliul Național de Securitate continuă să funcționeze sub conducerea executivului republican”. Totuși, prim-vicepreședintele AUR menționează că votul poate afecta domenii cruciale pentru România, precum „bugetul apărării, finanțarea prezenței militare americane în Europa, sprijinul pentru Ucraina și supravegherea politicii externe”.

El adaugă că aceste posibilități depind de prerogativele reale ale Congresului.

Referitor la decizia legislativei de a opri finanțarea conflictului din Iran, Dan Dungaciu a răspuns afirmativ, într-o anumită măsură.

Cum s-a sesizat deja, spre sfârșitul războiului din Vietnam, Congresul a utilizat instrumentul bugetar pentru a opri bombardamentele asupra Cambodgiei.

În timpul administrației Reagan, Congresul a interzis acordarea de ajutor.