Curtea Veche intră în reparații: 2 milioane de lei pentru salvarea primului palat domnesc
Cum va fi salvat Palatul Voievodal?
Bucureștiul își pune în siguranță cel mai vechi monument medieval. Primăria a emis ordinul de începere a lucrărilor la Palatul Voievodal, cunoscut sub numele de Curtea Veche.
Este vorba despre prima reședință domnească a capitalei, un edificiu care a văzut istoria orașului din interior. Bugetul alocat este de două milioane de lei, iar termenul estimat pentru finalizare este de trei luni. Anunțul a fost făcut cu ocazia Zilei Bucureștiului, prezentat ca o veste bună pentru comunitate.
Ce a însemnat eșecul din 2018 pentru identitate?
Autoritățile locale au recunoscut că monumentul a suferit mult în ultimii ani. Lăsat neglijat și expus intemperiilor, palatul prezintă infiltrații de apă, vegetație invadatoare și deteriorări serioase ale zidăriei istorice. Intervenția de față nu este o restaurare integrală, ci o mână de salvare: măsuri de conservare și punere în siguranță. Lucrările vizează refacerea acoperișurilor, protecția bolților și a suprafețelor vulnerabile, precum și montarea unui acoperiș provizoriu. Acesta din urmă este crucial, deoarece va crea condițiile necesare pentru continuarea cercetărilor arheologice.
Primăria subliniază importanța strategică a acestui pas, amintind că o încercare anterioară de consolidare, din 2018, a fost întreruptă după doi ani și abandonată fără măsuri adecvate. Până în 2015, spațiul găzduia un muzeu activ. Curtea Veche este considerată pilonul identității bucureștene, fiind reședința unor conducători istorici majori: Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu. Întregul București s-a dezvoltat în jurul acestui complex.
Istoria ansamblului datează din secolul al XVI-lea, când domnitorul Mircea Ciobanul a construit palatul voievodal și biserica „Buna Vestire”. Extensii ulterioare au fost realizate de alți domnitori, inclusiv în perioada domniei lui Matei Basarab, la mijlocul secolului al XVII-lea.
Ce povești ascunde Palatul și muzeul?
Declinul a început după incendiile din 1712 și 1718, cutremurul din 1738 și conflictul austro-ruso-turc din 1768-1774. Denumirea „Curtea Veche” a fost adoptată după construirea „Curții Noi” de către Alexandru Ipsilanti în 1775. Procesul de degradare s-a accelerat până la marele incendiu din 1847.
Între 1969 și 1974, pe ruinele structurii a fost înființat Muzeul Curtea Veche, care expunea fragmente din epoca lui Vlad Țepeș. Muzeul a fost închis de la 18 noiembrie 2015 pentru lucrări de consolidare, conform comunicatului Muzeului Municipiului București. Această perioadă de repaus a permis acumularea deteriorărilor actuale, motiv pentru care noua intervenție este vitală pentru salvarea patrimonială.