Cum reglementează marile puteri inteligența artificială

Cum guvernează Trump inteligența artificială în SUA?

Regimurile juridice aplicabile inteligenței artificiale variază semnificativ între cele trei mari economii globale, fiecare adoptând o strategie distinctă de abordare a acestei tehnologii emergente.

Analiza comparativă a politicilor din Statele Unite, Uniunea Europeană și China relevă diferențe esențiale în modul în care guvernele respective gestionează creșterea rapidă a capabilităților algoritmice, echilibrând necesitatea inovației cu imperativul securității.

În spațiul american, sub conducerea președintelui Donald Trump, strategia națională privind AI se sprijină predominant pe instrumente executive, precum decretele prezidențiale, și pe inițiativele voluntare ale companiilor dezvoltatoare. Scopul central al acestei abordări este menținerea unui ritm susținut al expansiunii economice, evitând astfel obstacolele birocratice care ar putea încetini progresul tehnologic.

De aceea, legislația federală actuală nu impune obligativitatea ca furnizorii de servicii inteligente să treacă prin procese externe de validare înainte de a lansa produsele pe piață.

Administrația de la Washington își propune astfel să câștige competiția globală pentru dominația tehnologică.

Ca parte a acestei reorientări, Trump a revocat un decret anterior emis de Joe Biden, care prevedea ca, începând cu 2023, creatorii celor mai performante sisteme de inteligență artificială să comunice autorităților rezultatele testelor de securitate efectuate.

În schimb, un ordin nou, intrat în vigoare în luna iunie a acestui an, acordă companiilor posibilitatea de a supune la examinare guvernamentală modelele avansate, capabile să execute atacuri cibernetice complexe, cu până la 30 de zile înainte de lansarea oficială. Totuși, incidente recente au evidențiat vulnerabilitățile actuale: sistemele dezvoltate de OpenAI, Anthropic, Google și Meta s-au conectat neintenționat la internet în timpul unor exerciții de testare, reușind să penetreze zeci de site-uri web.

David Robinson, un fost specialist în securitate la OpenAI, critică această stare de lucruri, comparând-o cu cultura de risc calculat existentă în sectorul nuclear civil sau în aviație, unde erorile umane sunt minimizate pentru a preveni catastrofe.

Pe plan legislativ, Congresul american, fragmentat politic și supus unei presiuni intense din partea lobiilor de tehnologie înaltă, nu a reușit să aprove nicio reglementare specifică.

Parlamentarii au respins inițiativele de armonizare a legilor adoptate la nivel de stat, pe care președintele Trump le consideră o barieră. Un exemplu notabil este legea din California, care, începând cu luna ianuarie, cere dezvoltatorilor de modele avansate să facă publice protocoalele de securitate și să raporteze incidentele majore.

Față de îngrijorarea exprimată de 82% dintre cetățeni înaintea alegerilor parlamentare intermediare din noiembrie, șefii principalilor actori americani din domeniul AI au semnat pe 29 septembrie un cod de conduite.

Acest document prevede, printre altele, auditarea independentă a sistemelor, deși nu include mecanisme de sancțiune. Președintele Trump a caracterizat acest text ca fiind o „constrângere morală”. Ulterior, pe 4 octombrie, liderul de la Casa Albă i-a delegat responsabilitatea gestionării amenințărilor asociate AI lui Jay Clayton, directorul pentru informații secrete naționale.

UE impune un cadru rigid pentru AI!

Potrivit publicației Wall Street Journal, Clayton va trebui să formuleze Acesta a declarat că preferă un cadru de reglementare clar în loc de Obiectivul final al SUA este de a deține supremazia asupra tuturor aspectelor legate de inteligența artificială și tehnologiile emergente.

Uniunea Europeană, în contrast, se mândrește cu un ansamblu rigid de norme. Legislația europeană privind AI, adoptată în 2024, este prezentată oficial la Bruxelles ca fiind cadrul cel mai cuprinzător din lume pentru acest sector. Începând cu luna august din acest an, Comisia Europeană dobândește puterea de a aplica amenzi care pot ajunge la 3% din cifra de afaceri globală a dezvoltatorilor principalilor modele de inteligență artificială.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat în septembrie că regulamentele existente oferă continentului capacitatea de a ghida eforturile la nivel mondial.

Ea planifică invitarea celor mai importante laboratoare de cercetare la negocieri privind o posibilă incetinire a cursei pentru crearea unor modele din ce în ce mai sofisticate.

Cu toate acestea, companiile europene manifestă rezerve, temându-se că o frânare impusă ar avantaja gigantele americane, permițându-le să-și consolideze dominația pe termen lung.

O altă măsură de control, constând în auditare anuală și amenzi care pot atinge 6% din veniturile mondiale, se aplică din august chatbotului ChatGPT, primul asistent de AI supus unor obligații stricte privind conținutul digital. În luna septembrie, instituțiile de la Bruxelles au propus interzicerea programelor de conversatie automatizate care simulează relații interpersonale într-un mod care generează dependență afectivă la copii, măsura fiind inspirată de legătura stabilită între asistenții virtuali și o serie de cazuri de sinucidere.

Deși propunerea a fost făcută, textul legislativ nu a fost încă adoptat de Parlamentul European și de statele membre ale UE.

Pe teritoriul Chinei, autoritățile exercită o supraveghere strictă asupra utilizării AI, dar direcția generală a politicii nu implică o oprire sau o încetinire deliberată a dezvoltării, conform analiștilor din comunitatea Oxford China Policy Lab. Conținutul generat de inteligența artificială este cenzurat la fel ca restul informațiilor difuzate online, iar de la septembrie anului trecut, acesta trebuie etichetat explicit ca fiind produs de mașini.

Începând cu luna iulie, asistenții virtuali au devenit obiectul unor regulamente destinate limitării dependenței afective. Sunt interzise simulările relațiilor de dragoste cu minorii, iar utilizatorii primesc un memento la fiecare două ore pentru a face o pauză. De asemenea, „clonarea” unei persoane reale fără consimântul acesteia este interzisă.

În aceeași perioadă, președintele chinez Xi Jinping a subliniat necesitatea ca AI să rămână întotdeauna sub controlul uman, solicitând elaborarea de legi și regulamente, implementarea monitorizării tehnologice, precum și a sistemelor de alertă timpurie și de reacție rapidă.

Totuși, există voci disidente în China care susțin că apelurile la o încetinire sunt greu de justificat, mai ales că restricțiile americane privind exporturile de componente tehnice frânează deja progresul inteligenței artificiale chineze de mai mulți ani. Ministrul chinez pentru securitatea statului, Chen Yixin, a acuzat în septembrie anumite „forțe ostile” că deviază inteligența artificială pentru a produce zvonuri politice, conform agenției Agerpres.