Cum anticipăm incendiile înainte să scape de sub control

Cum își creează focul propriul microclimat?

Marc Castellnou, specialist în pompierat și cercetare științifică, lucrează alături de grupul GRAF/Bombers din Catalonia pentru a descifra atmosfera din jurul și din interiorul coloanelor uriașe de fum. Potrivit Phys, scopul este clar: să înțelegem mai bine cum se comportă aceste fenomene pentru a le anticipa evoluția. Metoda? Lansarea directă în miezul fumului a baloanelor meteorologice.

Acestea măsoară viteza și direcția vântului, umiditatea și temperatura locală. Datele sunt apoi integrate în modelele computerizate și în prognozele meteo generale, optimizând astfel previziunile pentru incendiile de mari proporții. Castellnou subliniază că fără o înțelegere profundă a comportamentului focului, orice strategie de combatere este compromisă.

În contextul schimbărilor climatice, care creează condiții meteo și de combustibil extrem de propice erupției flăcărilor, colmatarea acestor lacune de cunoaștere nu mai e o opțiune, ci o urgență.

Ce câștigă pompierii din aceste date?

Un aspect critic al incendiilor extreme este capacitatea lor de a-și genera propriul microclimat. În timpul valurilor de căldură și al secetei prelungite, un foc de vegetație poate lua proporții catastrofale în câteva minute, adesea fără preavertiri clare.

Imprevizibilitatea vine din interacțiunea directă dintre flacără și atmosferă. Conflacrațiile violente proiectează în sus coloane uriașe de aer încălzit și fum, care pot atinge altitudini de câțiva kilometri. La această înălțime se formează nori de tip pirocumulus.

Aceștia interacționează cu straturile atmosferice, declanșând adesea rafale puternice de vânt. Rezultatul? O modificare bruscă a traiectoriei și vitezei de propagare a focului, punând în pericol operațiunile de stingere.

Datele obținute prin baloane oferă pompierilor un avantaj strategic major. Prin monitorizarea constantă a temperaturii, vântului și umidității din interiorul plumei de fum, specialiștii pot evalua dacă coloana termică va continua să crească sau dacă se conturează condiții periculoase.

De ce focul nu se stinge noaptea?

Făcând aceste măsurători înainte ca norii pirocumulus să devină vizibili, echipele de intervenție câștigă un interval de timp crucial. Acest plus de timp permite evaluarea siguranței tacticilor de luptă și adoptarea deciziilor adecvate pentru gestionarea riscurilor.

O altă provocare majoră, identificată de studiile conduse de Castellnou, este persistența activității incendiilor extreme și pe timpul nopții. Tradițional, scăderea temperaturilor și creșterea umidității nocturne favorizau controlul flăcărilor. Totuși, incendiile extreme pot menține o intensitate ridicată chiar și după apusul soarelui. Investigațiile au arătat că o coloană robustă de fum și aer fierbinte generează un strat atmosferic cald și turbulent, care rămâne stabil chiar și după ce suprafața terenului începe să se răcească.

Această persistență termică ține focul activ și periculos pe toată durata nopții. Abordarea tehnică este deja aplicată în practică pentru a susține înțelegerea și administrarea conflagrațiilor majore, inclusiv a celor recente înregistrate în apropierea orașului Madrid.