Comisia de Învățământ a respins ancheta pe evoluția României în PISA

Corina Atanasiu a detaliat mecanismul prin care a încercat să forțeze mâna legislativă

Sorin Ghigiu, șeful Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, a blocat recent inițierea unei investigații parlamentare detaliate privind performanțele României în cadrul evaluărilor internaționale PISA. Motivația invocată pentru această decizie a fost lipsa resurselor materiale și umane necesare pentru derularea unui astfel de demers. Reacția la acest refuz a venit prompt din partea deputatei USR Corina Atanasiu, care a anunțat public că intenționează să redea cererea sa, adăugând argumente suplimentare și mai precise. Într-o conversație acordată postului Europa FM, parlamentarista a subliniat importanța clarificării responsabilităților politice, susținând că o anchetă riguroasă ar expune deficiențele din interiorul Ministerului Educației, acolo unde anumite structuri administrative nu își îndepluiesc corect atribuțiile.

Contextul acestei dispute legislative a fost marcat de rezultatele dezamăgitoare ale testelor PISA 2025, despre care publicația Edupedu.ro a raportat anterior. Datele relevă o tendință negativă constantă în toate cele trei domenii de competență de bază evaluate: Științe, Citire și Matematică. Scăderea este deosebit de accentuată la itemul de Citire, indicând o erodare gravă a abilităților fundamentale de lectură. Situația statistică este alarmantă: proporția elevilor aflați în stadiul de analfabetism funcțional la Matematică a depășit pragul critic de 50%. Tendința este similară și la Citire, unde indicatorul se apropie rapid de aceeași barieră psihologică și statistică. În plus, capacitatea elevilor de a rezolva probleme utilizând instrumente digitale rămâne deficitară, cu 57% dintre tineri situându-se sub nivelul de performanță considerat bază.

Analiza rezultatelor la Științe evidențiază, de asemenea, persistența unor disparități semnificative între elevii din medii avantajoase și cei din medii defavorizate, diferențele fiind mult mai mari decât media înregistrată la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Corina Atanasiu a detaliat mecanismul prin care a încercat să forțeze mâna legislativă, invocând articolul 72 din Regulamentul Camerei Deputaților. Acest articol îi conferă dreptul oricărui membru al Parlamentului de a solicita o anchetă parlamentară pe un subiect specific. Deputata a menționat că, înainte de formalizarea cererii, i s-a comunicat informal de către secretariatul comisiei respective că ar fi preferabil să își retragă inițiativa, argumentul fiind că nu precedente similare existau în practica recentă a forului legislativ. Deși cererea a fost respinsă în regim de urgență, Atanasiu a insistat că va continua presiunea, solicitând ca la fiecare nouă depunere să primească motive clare, susținute de referințe exacte la articolele din regulament. Ea consideră că refuzul este contrazis de existența Departamentului de Studii Parlamentare și Politici UE, o structură subordonată direct Camerei Deputaților, dedicată tocmai studiilor și documentării legislative, ceea ce ar trebui să asigure resursele necesare.

În dialogul cu moderatorul, Corina Atanasiu a analizat impactul potențial al unei investigații corecte și oneste

Obiectivul final al anchetei propuse este identificarea punctelor slabe din lanțul decizional al ultimilor ani. Deputata a citat din mesajul său public de pe Facebook, unde exprima dorința de a înțelege care reforme educaționale au avut efecte pozitive, care au eșuat complet și cine poartă vina politică pentru faptul că, după aproximativ un sfert de secol de la introducerea acestor standarde, un număr alarmant de copii părăsesc sistemul școlar fără a dobândi competențele minime necesare pentru integrarea în viața activă. Ea a pus accent pe necesitatea de a stabili, cu precizie juridică și factuală („cu subiect și predicat”), care departamente din minister nu funcționează eficient, ce mecanisme lipsesc la nivelul inspectoratelor școlare, ce deficiențe apar în managementul instituțiilor de învățământ și cum se manifestă disfuncționalitățile în interacțiunea directă dintre profesori și elevi în sala de clasă.

În dialogul cu moderatorul, Corina Atanasiu a analizat impactul potențial al unei investigații corecte și oneste. Ea a observat că societatea românească intră într-un ciclic repetitiv: imediat după publicarea rezultatelor PISA, urmează două săptămâni de indignare publică, dezbateri aprinse în mass-media și articole de opinie, după care atenția se stinge progresiv până la următorul val de rezultate, la trei ani distanță. Deputata a subliniat paradoxul centralizării excesive a sistemului educațional, sugerând că efortul de a controla totul din centru a dus, paradoxal, la protejarea copiilor de oportunități reale de dezvoltare. Ea a definit testele PISA nu doar ca evaluări academice, ci ca indicatori precoci ai calității vieții adulte: performanța superioară la aceste teste corelează direct cu o calificare profesională mai bună, venituri mai mari, o stare de sănătate optimă și o viață socială mai împlinită.

Prin urmare, ignorarea datelor obiective și închiderea ușilor instituțiilor statului în fața realității condamnă generația actuală la o traiectorie mai precară și mai puțin satisfăcătoare decât merită.

Deputata a mai atras atenția asupra faptului că România este supusă măsurătorilor OCDE de aproximativ 19 ani, dar nu a reușit să adopte un pachet coerent de cinci măsuri structurale, asumate independent de schimbările de guvern sau de componența coalițiilor politice. Lipsa acestor angajamente pe termen lung împiedică verificarea eficienței reformelor, făcând imposibilă determinarea dacă analfabetismul funcțional scade sau crește în anumite zone geografice sau tipuri de școli. Totodată, ea a criticat concentrarea dezbaterilor publice pe teme secundare, precum uniformele școlare, considerând că aceste discuții minore maschează problemele esențiale ale sistemului. Această obsesie pentru aspecte formale servește ca un ecran de fum, ascunzând deficiențele profunde care persistă de ani de zile în procesul de predare-învățare.