Cea mai mare UPU din România primește doar jumătate din bugetul necesar

Care sunt cele două motive posibile pentru subfinanțare?

Într-un discurs adresat mass-mediei, șeful interimar al Guvernului, Ilie Bolojan, a subliniat că situația bugetară a unității de primiri urgențe din Floreasca nu este un caz izolat și că este esențială o reparare a conturilor publice. El a făcut de asemenea un apel pentru instaurarea unui guvern cu puteri depline, argumentând că execuția interimară nu dispune de instrumentele necesare pentru a face față problemelor de finanțare ale serviciilor publice.

Bolojan a început prin a prezenta detalii privind alocarea financiară a UPU Floreasca. În 2025, ministerul Sănătății a stabilit o sumă inițială de 10 milioane de lei, sumă care s-a dovedit insuficientă și a fost supusă unei suplimentări. Pentru anul 2026, alocarea a fost redusă la 5 milioane de lei, adică la jumătate din suma precedentă. Gândiți-vă la anii trecuți, când bugetul a fost stabilit; Floreasca, cea mai mare unitate de primiri urgențe din țară, a avut nevoie de mai mult decât 10 milioane de lei, iar anii următori au venit fără finanțare adecvată.

În acest an, ministerul a alocat doar 5 milioane de lei, jumătate din necesarul real, a explicat Bolojan.

El a continuat să sublinieze impactul acestei scăderi bugetare, menționând că unitatea a rămas, practic, fără fonduri pentru aproape jumătate din an. În plus, când a venit în funcție ministrul interimar la Sănătate, domnul Cseke a constatat că unitatea avea probleme de funcționare. Aceste probleme nu se limitează la Floreasca, potrivit lui Bolojan, ci se extind la alte unități de primiri urgențe din țară.

În mod specific, Bolojan a menționat că în Mureș alocarea inițială a scăzut de la 8 milioane de lei în 2025 la sub 4 milioane de lei în acest an. „Aceeași situație se regăsește și la alte unități strategice din țară, cum ar fi Mureș, care au avut în 2025 o alocare de 8 milioane de lei, dar acum au primit sub 4 milioane de lei”, a precizat.

Aceste date evidențiază un trend de subfinanțare a serviciilor esențiale.

Bolojan a ridicat, de asemenea, două posibile motive pentru această subfinanțare

Bolojan a ridicat, de asemenea, două posibile motive pentru această subfinanțare.

El a sugerat că ar putea exista o intenție deliberată de a redirecționa fondurile în alte direcții, lăsând serviciile de bază fără acoperire, pentru a putea obține finanțare suplimentară la finalul anului.

Alternativ, ar putea fi vorba de incompetență, întrucât nu s-ar putea găsi alte soluții. În prezent, executivul a încercat să acopere nevoile prin redistribuirea fondurilor existente în ministere, dar această soluție a ajuns la limita sa.

„Am făcut redistribuiri interne, realocând bani din alte programe pentru a asigura funcționarea, dar nu mai există capacitate pentru a acoperi continuarea acestor servicii”, a declarat Bolojan.

În discursul său, Bolojan a făcut apel la instalarea unui guvern cu puteri depline, argumentând că, după aproximativ cinci luni de interimat, capacitatea guvernului de a interveni prin politici și măsuri bugetare este limitată. El a menționat că problema depășește simpla calculatoare politice și se referă la funcționarea serviciilor publice esențiale, pregătirea bugetului pentru 2027 și condițiile în care România se finanțează pe piețele internaționale.

Pentru a sprijini această inițiativă, Bolojan a propus partidele politice să acorde noului Executiv un vot de învestitură, pe care l-a descris ca fiind „responsabil și necesar”. Această decizie se va discuta la Biroul Politic Național al partidului sâmbătă.