Cădere liberă pe piața imobiliară: tranzacțiile s-au prăbușit în trimestrul trei!
Unde s-a simțit cel mai tare șocul cadastral?
Prăbușirea vine pe fondul unui atac cibernetic care a paralizat sistemul e-Terra, platforma fără de care cartea funciară și cadastrul nu pot funcționa. Incidentul din mijlocul lunii iulie a lăsat piața fără rapoarte oficiale luni la rând. Sistemul și-a revenit abia în august, iar primele cifre parțiale au fost publicate abia pe 16 octombrie, ANCPI furnizând abia ulterior datele complete pentru întregul trimestru la solicitarea Storia.
Între iulie și septembrie 2026, cadastratorul național a consemnat puțin peste 30.500 de tranzacții cu unități individuale, adică cu 32,3% mai puțin decât în 2025. În Capitală, cumpărătorii au semnat peste 8.500 de contracte, o cădere de 36,1%, ușor peste media țării.
Harta județeană arată însă o dinamică extrem de eterogenă. Timișul face note discordante și rămâne singurul județ mare pe plus, cu peste 2.700 de tranzacții, în creștere cu 6,5%. În schimb, celelalte huburi regionale au încasat lovituri grele: Iași (-26,9%), Constanța (-29,8%), Ilfov (-31,4%) și Cluj (-35,1%).
Campionul negativ absolut este Brașovul, unde piața s-a dus în cap cu 63,4% — aproape dublu față de media națională —, coborând sub pragul de 900 de tranzacții.
Cătălina Ciorei, Senior Marketing Manager la Storia & OLX Real Estate, a atras atenția că tabloul general este departe de a fi uniform și că e nevoie de o privire de ansamblu care să includă și evoluția credit ipotecar sau a autorizațiilor de construire.
Trgând linie după primele nouă luni, România adună peste 98.000 de tranzacții imobiliare, în scădere cu 17,8% față de anul trecut. Bucureștiul stă ceva mai bine decât media țării, cu o contracție de 14,9% și peste 29.600 de contracte.
Ce arată bilanțul primelor nouă luni din 2026?
Această frână bruscă a venit după o primă jumătate de an plină de optimism, marcată de trei luni consecutive de creștere înainte de atacul cibernetic din iulie: +2,2% în aprilie, +15,9% în mai și +26,4% în iunie.
Timișul rămâne și aici singurul pol verde, cu un plus de 4,2% din peste 7.600 de tranzacții, în timp ce Ilfov (-11,2%), Iași (-17,3%), Cluj (-22,7%), Constanța (-29,3%) și Brașov (-32,8%) închid primele trei trimestre pe roșu.
Pe segmentul creditării ipotecare, datele ANCPI arată o scădere de 24,1% a ipotecilor active pe unități individuale în Q3, până la puțin peste 18.300. În București, contracția a fost și mai dură (-27,4%), cu aproape 5.400 de ipoteci active. Doar Timiș (+1,6%) și Cluj (+2,5%) au reușit să crească pe acest segment, în timp ce Constanța (-17,3%), Iași (-29,9%), Ilfov (-43,4%) și Brașov (-45,6%) au înregistrat scăderi masive.
La nivelul întregului interval de nouă luni, ANCPI raportează peste 57.100 de ipoteci active, cu 16,7% sub nivelul din 2025. Aproximativ 17.500 dintre ele sunt în București, în scădere cu 15,1%. Toate marile județe au încheiat perioada pe minus la credite: Timiș (-12,8%), Cluj (-13,3%), Constanța (-13,9%) și Ilfov (-27,8%).
De altfel, statisticile privind ipotecile active includ și refinanțările, capitol unde ANCPI nu oferă date defalcate. Mulți români aleg această variantă pentru a prinde dobânzi fixe pe 3-5 ani. Între timp, BNR a decis la ședința din 6 octombrie să lase dobânda cheie la 6,5%, nivel neschimbat din august 2024, urmând o nouă rundă pe 12 noiembrie.
După luni bune în care a stagnat în jurul a 5,84%, indicele ROBOR la 3 luni a început să urce timid în ultima lună, atingând 6,09% pe 20 octombrie (reper folosit pentru creditele luate înainte de mai 2019). De cealaltă parte, indicele IRCC pentru creditele noi a urcat insesizabil pe 1 octombrie, de la 5,56% la 5,57%, nivel valabil până la finele lui 2026, după trei trimestre consecutive de scădere.