Alegeri decisive în Serbia: cetățenii merg duminică la urne într-un scrutin tensionat

O victorie studențească va schimba profund politica balcanică!

Duminică, cetățenii din Serbia se vor prezenta la secțiile de votare într-o zi decisivă pentru destinul politic al țării, într-un climat tensionat marcat de o luptă intensă pentru putere. Mișcarea masivă de protest inițiată de studenți își pune în aplicare obiectivul de a elimina de la conducere pe Aleksandar Vučić, liderul populist care deține puterea de mult timp.

Conform analizei realizate de agenția Reuters, acest scrutin constituie cea mai grea provă din cei zece ani în care Vučić guvernează.

Alegerile parlamentare anticipate, stabilite de însuși Vučić încă din luna septembrie, intervin după aproape doi ani de demonstrații susținute de tineret, axate pe combaterea corupției și a unui autoritarism tot mai accentuat.

Aceste mobilizări au fost declanșate de tragedia din 2024, când 16 oameni și-au pierdut viața în urma prăbușirii acoperișului unei gări din Novi Sad. De la acel moment tragic, studenții au reușit să acumuleze un sprijin larg în societate.

Protestatarii definesc acest eveniment electoral ca un „referendum anti-Vučić”, având în vedere dorința lor de a-l scoate din funcție.

Este vorba despre prima ocazie din 2012 în care cei 6,4 milioane de cetățeni cu drept de vot au șansa reală de a produce o schimbare la putere.

Atmosfera din Belgrad și Novi Sad a fost încărcată încă din zorii zilei, la ora 7:00, când cozi neobișnuit de lungi s-au format în fața locurilor de vot.

Procesul de votare se va încheia la ora 20:00 (corespunzător cu ora 21:00 în România), iar primele date preliminare ar trebui să fie disponibile la aproximativ două ore după închiderea urnelor.

O victorie a taberei studențiale ar semnaliza o transformare politică profundă pentru această națiune din Balcani, care numără aproximativ 6 milioane de locuitori. Astfel de scenarii evocă înfrângerea recentă a premierului ungar Viktor Orbán, din luna aprilie, și ar putea servi drept precedent pentru alte mișcări studențești europene. Acestea din urmă au ieșit recent în stradă, uneori folosind și metode violente, pentru a-și exprima nemulțumirea față de standardele slabe ale educației și lipsa perspectivelor de viitor.

Totuși, contracandidatul principal, Aleksandar Vučić, rămâne o figură puternică. El a părăsit al doilea mandat prezidențial pentru a candida din nou la funcția de prim-ministru.

250 de candidați necunoscuți pe lista studenților?

Multe persoane îl apreciază pentru că a scos Serbia din izolarea economică și a coordonat o perioadă extinsă de modernizare, care a inclus construirea unor autostrăzi noi, linii feroviare, școli și unități spitalicești.

Ana, o femeie de 30 de ani, a explicat la o secție de votare din Belgrad că a plecat devreme deoarece a fost motivată de chemarea studenților. În plan intern, Vučić a promis creșterea pensiilor și a salariilor din sectorul public, investiții majore în sănătatea publică și acordarea de subvenții pentru familiile tinere.

Pe scena externă, el a menținut un echilibru delicat între relațiile apropiate cu China, un investitor cheie, și Rusia, partenerul tradițional și principalul furnizor de gaze naturale, păstrând simultan opțiunea deschisă pentru integrarea în Uniunea Europeană.

În schimb, agenda internațională a studenților este mai rezervată. Aceștia se concentrează pe eliminarea corupției și îmbunătățirea sistemului educațional.

Lista electorală a studenților cuprinde 250 de candidați, mulți dintre ei necunoscuți publicului, incluzând profesori universitari, actori și fermieri.

Liderul acestei liste este cardiologul Ilija Srdanović. Sondajele de opinie indică o competiție foarte apropiată.

Un studiu Ipsos, difuzat joi, atribuie Partidului Progresist Sârb (SNS), condus de Vučić, un scor de 47% din intenția de vot, în timp ce studenții sunt evaluați la 40%.

Cu toate acestea, alte cercetări îi pun pe studenți în poziția de lider.

Relațiile cu Uniunea Europeană s-au răcit pe măsură ce Bruxelles-ul a devenit tot mai îngrijorat de lipsa reformelor în domeniul sistemului judiciar, statului de drept și combaterii corupției.

Într-un raport prezentat luna curentă, rezultat al unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, entitatea responsabilă cu protecția drepturilor omului, a evidențiat „retorica ostilă și agresivă” adresată adversarilor politici. Mai devreme, în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat ceremoniile funebre de mare amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladić, condamn pentru crime de război.

Ea a afirmat că aceste evenimente contrazic valorile fundamentale care stau la baza procesului de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană.