AI-ul salvează economia, dar datoriile și războiul o pun în pericol

Cât de mult contează AI-ul?

Economia mondială navighează într-o zonă gri. Optimismul adus de inteligența artificială se lovește de două obstacole grele: conflictele armate și starea precară a finanțelor publice.

Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), banii masivi pompați în AI devin un motor esențial pentru producția globală. Totuși, instituția trage un semnal de alarmă: datoriile acumulate și impactul războiului ar putea inversa tendințele pozitive, împingând sistemul spre un punct de colaps.

Datele macroeconomice arată o imagine nuanțată.

Pentru anul curent, creșterea PIB-ului global ar trebui să atingă aproximativ 3%. Această performanță se datorează în mare parte investițiilor în infrastructura de calcul și algoritmi avansați. Experții FMI subliniază că aceste fonduri reușesc, deocamdată, să compenseze pierderile generate de operațiunile militare din Orientul Mijlociu.

Proiecția pentru 2027 menține ritmul de creștere la 3,4%, identic cu estimările din iulie, dar cu un plus de 0,2% față de viziunea din aprilie, conform surselor Reuters.

De ce suntem la limită?

Silvana Tenreyro, economistul-șef al FMI, a explicat situația la o conferință de presă din Bangkok. Deși economia globală a demonstrat o rezistență remarcabilă, capacitatea sa de auto-reparare este la limită.

Trebuie să trecem de la simpla adaptare la reconstrucție.

Trebuie să restabilim spațiul fiscal.

Trebuie să reconstruim reziliența din perspectiva ofertei, a afirmat oficialul, insistând pe necesitatea unei transformări structurale.

Printre principalele vulnerabilități identificate de conducerea FMI se numără prelungirea sau intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, creșterea necontrolată a randamentelor obligațiunilor de stat, efectele negative ale fenomenelor meteorologice extreme asociate cu ciclul El Niño, precum și riscul unei recalibrări negative a rentabilităților investițiilor în AI.

Un aspect crucial al raportului vizează disparitățile între state. Beneficiile deriv din posesia infrastructurii de AI sunt distribuite neuniform.

Cine pierde cel mai mult?

În prezent, doar 32 de națiuni contribuie la 95% din creșterea economică globală, în contrast cu cele 54 de țări care înregistrau performanțe similare în luna aprilie.

Revizuirile negative au afectat în mod disproportional economiile care nu dispun de echipamente de inteligență artificială. Cel mai grav impact a fost resimțit de statele din Golful Persic, implicate direct în confruntarea militară dintre Statele Unite și Iran.

Prognozele indică intrarea în recesiune a unor actori regionali majori: Iranul suferă o contracție de 7,6%, Irakul de 16%, Kuweitul de 16,7%, Qatarul de 15,6%, iar Emiratele Arabe Unite de 3,9% în 2026.

În paralel, zona euro înregistrează o revizuire în sens ascendent, contribuind la o creștere agregată de 0,2%, urcând de la 0,9% la 1,1%. Această dinamizare este atribuită atât investițiilor în tehnologia AI, cât și cheltuielilor suplimentare alocate sectorului apărării. Creșterile au fost vizibile în special în țările gazdă ale echipamentelor de inteligență artificială, precum Coreea de Sud, Malaezia, Mexic și Thailanda, ultima fiind sediu al reuniunii de specialitate a experților economiști.

Situația datoriilor rămâne un factor critic, cu avertismente că nivelul datoriei publice mondiale va depăși în curând pragul de 100% din PIB, consolidând temerile privind stabilitatea pe termen lung a piețelor financiare internaționale.